Depunerea juramantului

25 Ianuarie 1915

Juramantul l-am depus in ianuarie 1915. La aceasta solemnitate a luat parte si A.S.R. Principele Carol*

Ionel D. Dimancescu

cercetas

* viitorul rege Carol al II-lea

Meci de football-rugby. Excursie la Marcuta. Conferinta domnului profesor Iorga. Excursie la Pipera

Joiu 25 Martie 1916
Match de football-rugby pentru cupa interscolara intre Mihai-Viteazu si Matheiu-Basarab. Echipa liceului nostru invinge cu 3 la 0.

Vineri 26 Martie 1916
Fundeni-Dobroesti-Marcuta
Plecarea la 8½ de la Liceu. Sunt cercetasi din Centuria I, a II-a si a III-a toti subt conducerea D-lui Nedelcu. Trecem pe la sediu. De aci luam directia spre targul Mosilor. Trecem pe la Obor. Trecem pe la niste ruine si dupa ce ocolim lacul Colentina ajungem la Fundeni. Aci poposim la biserica satului pe care o vizitam. De aci trecem prin Dobroesti si oprim la marginea platoului de langa Marcuta. Aci luam masa. Urmeaza apoi sezatoarea. Dl. Nedelcu ne vorbeste despre Marcuta si originea numelui. Dupa sezatoare jucam football si rugby. Altii joaca oina. Pe la 5½ ne inapoiem in oras.

Vineri 26 Martie 1916 – Seara
Conferinta D-lui Prof. Iorga: “Cercetasul Roman in fata Momentelor Istoriei” Tinuta la Fundatia Regele Carol I. Sala e plina de cercetasi. La 8,45 vine si A.S.R. Principele Carol. Imediat Dl. Iorga incepe sa-si expuna conferinta sa. Vorbeste mai intai despre poezia populara. De modul ce trebuie intrebuintat pentru a putea culege poezii, legende si bazme populare.

Ne da apoi lamuriri de ceea ce trebuie sa faca un cercetas cand ajunge inaintea unei biserici care ar putea avea o cat de neinsemnata urma istorica, care insa ar da foloase reale pentru cei care se ocupa cu istoria neamului romanesc. Ne indeamna apoi de a lua schite si planuri de case cu adevarat romanesti, de porti frumoase si fantani etc.
Pe la orele 10,15 D-l Iorga isi termina conferinta sa, cand cu totii ne retragem in liniste pe la casele noastre, dupa 2, 3 vorbe schimbate, cercetas intre cercetasi.

Duminica 28 Martie 1916
Excursia de la Pipera
Adunarea la 8½ in Piata Victoriei. Suntem cercetasi din centuriile I, a II-a si a III-a sub conducerea D-lui Prof. Nedelcu. desi bate un vant puternic, noi totusi plecam. Pornim pe soseaua Jianu spre satul Herastrau. Aproape de podul ce trece peste lac in partea stanga a satului zarim niste ruine. Incepem a le cerceta. Nu gasim nici o urma care sa ne dea vreo lamurire. Dupa infatisare pare sa fi fost o fantana. Parasim ruina si o luam inainte spre sat. Aci ne oprim la biserica unde asistam la slujba religioasa. Apoi continuam marsul spre Pipera. Taiem calea ferata ce duce spre Oltenita. Aci facem un mic popas. Vantul bate si mai furios. Dl. Nedelcu ne vorbeste ceva despre orientare. Ajunsi la cantonul de pe linia Constanta din dreptul soselei ne hotaram sa ramanem aci. Facem 2 focuri mari si luam masa. Dupa masa urmeaza jocuri. Jucam football impartiti in 2 echipe. Rezultat 1-1. Pe la 5½ ne intoarcem spre oras. Pe drum facem corvoada, cum e foarte bine spus multumirea D-lui Nedelcu. La 7 ajungem la Bufet unde ne despartim.

I.D. Dimancescu

Excursia de la Comana

23 Aprilie 1916
La Congresul Cercetasilor din anul acesta s-a hotarat sa se faca o escursie model dimpreuna cu toti domnii instructori. Escursia a fost hotarata sa se faca la Comana.
Plecarea se hotareste pentru 1½ p.m. din gara Filaret.
Suntem repartizati toti cercetasii din Bucuresti in 3 mari grupuri. Grupa din care fac parte este sub comanda D-lui Profesor Const. Nedelcu. Instructorii din toata tara, precum si A.S.R. Principele Carol merg cu noi. Ajunsi la Comana vizitam monumentul din mijlocul satului, ridicat in amintirea celor cazuti la 1877. Grupa mea merge la Manastirea Comana unde domnul Nedelcu ne vorbeste cateva cuvinte: Aceasta manastire a fost intemeiata la 1462 de catre Vlad Tepes si reintemeiata la 1588 de Radu Serban Voda care a fost si este considerat adevaratul ei ctitor. [???]
Manastirea s-a tot stricat, pana cand Serban Paharnicul, Radu Voda Serban de mai tarziu s-a hotarat s’o ia sub ocrotirea sa si o modifica in 1700.
Calugarii greci pe mana carora incape mai tarziu o adusera intr-o stare de plans.

Dupa aceasta ocolim manastirea pe dinafara si ne oprim in fata locului din dosul manastirii unde un consilier tehnic ne vorbeste cateceva despre botanica si vietuitoarele ce traiesc pe marginea lacurilor. Vizitam apoi o gospodarie taraneasca de unde luam drumul spre padure. Aci fu asezat in graba un bivuac. A.S.R. si tuturor instructurilor li se serveste o gustare de catre cercetasii din Giurgiu. Dupa sezatoare ne indreptam spre gara Comana de unde luam cu totii trenul spre Bucuresti.

• vezi si: Constantin Nedelcu, O excursie la Comana, Cercetasul, nr.5, mai 1916

• vezi reeditarea excursiei in aprilie 2014 (Pe urmele unui jurnal)

Bivuacul Marei Legiuni

Joiu 19 Maiu. Adunarea la 8½ la liceu. Vine si Dl. Director. Face apelul chiar domnia sa. Cercetasii sub conducerea mea pornesc spre Piata Victoriei unde ne intilnim cu Dl. S-lt Beldiceanu. De aci impreuna cu domnia sa mergem la parcul sportiv unde ni se da locul destinat pentru centuria noastra. Adunam paie si fan. O parte din cercetasi raman pe teren, iar ceilalti ne intoarcem in oras pentru a ne aduce hrana pentru 3 zile. Dupa masa ma duc la Batalionul 2 Vanatori cu un docar al cercetasului Constantiniu de unde iau 20 de foi de cort. La 3 p.m. sunt inapoi la Bivuac. Aci avem si corturile noastre. Sase corturi. Centuria noastra are loc in fata Comandamentului.
De acum incepe viata adevarata de bivuac. Facem santuri in jurul corturilor. Ne pregatim focul. Ne caram pae pentru asternuturi in corturi, lemne. La fiecare jumatate de ceas sosesc cohorte din toata tara. Cercetasii sunt voiosi si plini de insufletire.
La 8 luam masa. De la 8½ - 10 sezatoare. La 10 se suna stingerea. Sunt primul de planton.

Liniste pretutindeni. Ici si colo cate un planton la lumina rosie a focului se zareste. Deasupra corturilor pluteste lumina stinsa a lanternelor ce pare a motai de somn. Cate un hornait prelung tulbura linistea bivuacului. Din timp in timp apar somatiile plantoanelor facute umbrelor mergatoare, ce nu sunt altceva decat domnii de la Comandament.
Ceasul e 12. Gornistul de la Comandament suna. Felinarul e ridicat sus. Plantoanele se schimba. Ma schimb si eu. Odata cu zgomotul facut de schimb adorm si eu.
I.D.

Vineri 20 Maiu. In afara de viata de bivuac, la ora 9 dimineata toti cercetasii merg la parcul calaretilor unde fac exercitii sub comanda A.S.R.
Dupa amiaza cercetasii din provincie viziteaza orasul. Spre seara un cercetas ne aduce veste trista in bivuac. Cercetasul Hartescu din Centuria a V-a voind sa salveze de la inec pe un copil de la lacul de la Herastrau, isi gaseste moartea, incurcandu-se in niste bradis. Pana seara la culcare gandul mi-a fost numai la moartea lui.
I.D.

Sambata 21 Maiu. La ora 10 se serbeaza patronul nostru in parcul calaretilor.
In sunetul imnului regal si al uralelor nesfarsite, M.S. Regele si Regina si A.S.R. Principele Carol trec in revista coloanele nesfarsite de cercetasi.
Incepe apoi slujba religioasa, dupa care se citeste de catre A.S.R. legea cercetasilor si ordinea de zi. D-l Colonel Berindei tine un mic discurs oferind A.S.R. Virtutea Cercetaseasca. Se distribuie Virtutea de catre M.S. Regina catre mai multi instructori si cercetasi. Eu sunt citat printr-un ordin de zi pe Marea Legiune pentru activitate deosebita.

Mai stau in bivuac pana spre seara pentru a strange cu cercetasii mei cortul. Parte din cercetasii din provincie ce pleaca asta seara au inceput a-si strange lucrurile.
Ionel D. Dimancescu

Duminica 22 Maiu 1916
Trebuia sa merg la Federatie cu cercetasii unde au loc sampionatele interscolare, insa a trebuit sa renunt pentru a repeta lectura particulara la germana - “Rienzi” piesa in 5 acte de Wagner.
I.D.

• vezi si: 100 ani de la Bivuacul Marii Legiuni de cercetasi (Stadionul de Rugby, 1916)

La concursurile atletice

Duminica 5 Iunie 1916

Adunare la sediu ora 8 dim. Nu se prezinta decat 8 cercetasi din Centuria III. Vazand ca Dl. S-lt. nu vine, plec cu cercetasii in mars fortat spre Federatia Sportiva, ora fiind inaintata.
Suntem de mare folos aci unde suntem destinati sa mentinem ordinea.
Au loc ultimele concursuri atletice din vara aceasta sub presidentia A.S.R.
La derbiul organizat de Tenis Club Roman am remarcat frumoasa alergare a sergentului oltean Speriatu, care a starnit admirarea tuturora. La 400 metri Vidrascu castiga premiul intai. Vidrascu e cercetas care ne face bucurie tuturor cercetasilor.
Au loc concursuri de sarituri in inaltime, lungime, aruncarea discului etc.
La 12 se distribuie premiile de catre A.S.R. O grupa de cercetasi ramane sub conducerea mea pana seara la Federatie. In acest timp jucam foot-ball, jocul lui chiru???, tinem sezatoare.
La 5½ plecam la sediu unde incepem lucrarile pentru facerea unei gradini.

I.D.D.

Gradina de la Sediu

29 Maiu - 5 Iunie 1916
Am lucrat cu mare drag si tragere de inima pentru a vedea infrumusetata gradina sediului. Ce urat era inainte si ce frumos va fi. Aceste vorbe le-am zis din prima zi de lucru.
O saptamana de zile am lucrat, de la 29 Maiu pana la 5 Iunie. Lucram dimineata pe racoare de pe la 8 pana pe la 11 si ceva cand arsita soarelui devenea insuportabila - si dupa amiaza de la 4 pana ce intunerecul noaptei nu ne mai lasa sa lucram.
Dl. Nedelcu si Dl. Niculescu (gradinar sef la Primarie) ne-au calauzit mai intai in lucrarile noastre. Apoi Dl. Stefanescu ceva mai tarziu a luat parte la lucrarile noastre.
Lucram cel mult 15 cercetasi dar ca omul neinvatat cu munca incepeau sa se lase unul cate unul de lucru si ramaneam doar cu cercetasul Cristescu si inca alti 2-3 mai destoinici pana la urma. Multi veniau numai sa priveasca.

Am remarcat ca cercetasi sarguitori in munca lor odata inceputa pe urmatorii cercetasi: Cristescu, Dumitrescu, Grunberg, Popescu Ion.
Pamantul de gradina si florile au fost date gratuit de primarie.
Ce placere si ce bucurie trebuie sa simta ca si mine orice cercetas ce a contribuit catusi de putin cu munca lui la facerea acestei gradini.
A.S.R. s-a interesat de aproape de aceasta gradina. Eram intr-o zi singur cu Dl. Stefanescu in gradina din fata. Mai erau cateceva de indreptat. Deodata soseste pe neasteptate A.S.R.
Vizita gradina si se intretinu mai multa vreme cu noi, intrebandu-ne de mersul lucrarilor.
Cu ocazia aceasta am putut constata care din cercetasi au adevaratul spirit cercetasesc format si care nu.
Meritul cel mai mare ii revine aceluia care a luat initiativa. Cine e? – Ghiceste, caci nici eu nu-l stiu.

I.D.Dimancescu

Depunerea Juramantului de la Slatina

Duminica 12 Iunie 1916
Cu acceleratul de 6:40 a.m. plecam spre Slatina 2 patrule de cercetasi sub conducerea D-lui Prof. Const. Nedelcu. Cu acelasi tren merge si A.S.R. Principele Carol intr-un vagon special. De la Chitila se mai sue o patrula de cercetasi de la Roman. Prin bunavointa D-lui Mihaileanu luam loc in vagonul special atasat langa cel al A.S.R.
Cu totii suntem veseli. Trenul lasa in urma campii cu lanuri inverzite, sate si orasele, gari mari si mici. Iata-ne ajunsi la Pitesti. De aci luam in vagonul nostru si o patrula de cercetasi de la Pitesti sub conducerea D-lui Cap. Dobrescu.
Cu o vorba, doua de haz, cu cate un cantec sau joc, timpul trece pe nesimtite. Iata-ne ajunsi la Slatina. Afara e cald tare.
Pana la locul solemnitatii avem de facut o cale buna, gara fiind foarte departe asezata de oras. Dar un cercetas nu se sperie.
Ocarina lui Mustie??? Berindei si sueratul nostru face sa nu simtim caldura. Mergem in mars fortat.
Trecem prin oras care nu pare prea mare. Se vede cat de colo o curatenie ocazionala si oarecare fierbere in oras. Locul fixat e pe un deal. Trebuie sa urcam din greu.

Ajungem la locul hotarat odata cu A.S. cu toate ca a mers cu automobilul si a urcat dealul cu o trasura.
Imediat incepe solemnitatea. Cercetasii sunt asezati in careu. Remarc putina autoritate din partea politiei. Dupa slujba religioasa se citeste de catre A.S.R. legea cercetasului si apoi se depune juramantul.
De aci mergem la restaurantul Regal in frunte cu muzica militara. Ni se serveste urmatorul menu: Ciorba de dovlecei, Fasole tucara cu pui, Friptura de vaca, Clatite, Limonada si apa.

Dupa masa plecam imediat spre gara de unde luam trenul spre Caracal. Trecem Oltul si ajungem la Piatra Olt de unde schimbam trenul spre Caracal.
Trecem si pe la statia Romula, in apropierea careia se gaseste satul Romului (Rescu) unde se gasesc multe urme romane. Numele de Caracal vine de la un imparat Caracallu.

Cum ajungem la Caracal suntem condusi la locul legamantului in parcul din oras. Orasul se prezinta foarte bine, curat, cu strazi mari si frumoase, pravalii multe etc. Cu acelasi fast ca si la Slatina se depune legamantul, dupa care suntem invitati la Teatrul National la o reprezentatie data de cercetasi. Asista si A.S.R.
Mai intaiu se joaca o piesa cu subiect cercetasesc facuta de D-na Dimarie???, sotia directorului gimnaziului. Piesa e frumoasa si jucata cu mult bun simt de micii cercetasi din Caracal. Urmeaza apoi jocuri de gimnastica.
In sunetul marsului nostru, serbarea ia sfarsit.
Suntem condusi apoi de Dl. Dimarie??? la gimnaziu pe care il vizitam. Remarc o buna randuiala in toate si o curatenie exemplara.
Masa o luam tot la un restaurant regal, ca si la Slatina. Ni se serveste: Ciorba de dovlecei, Fasole tucara, Apa rece de la ghiata.
Dupa masa ma intalnesc in centrul orasului cu colegul meu Lilof??? Care e din Caracal. Ne amintim de zilele de scoala.

La 8½ luam trenul spre Bucuresti. In tren ne distram cu cercetasii din Pitesti ce mi-au lasat o amintire foarte frumoasa. De la 1 adorm si eu si nu ma mai scol decat la Chitila la zgomotul facut de camarazii mei ce isi gateau lucrurile si isi faceau echipamentul.
La 5½ suntem ajunsi in Bucuresti.

I.D.D.